Peru (ep.9) Din junglă, spre Cusco, pe drumul... care drum?

Thursday, May 08, 2014


6 Aprilie, 2013
Salvacion - Cusco, Peru


După trei zile de aventură, în a patra pornim de dimineață spre Salvacion; trecem râul cel mare (Alto Madre de Dios) cu barca motorizată. Ne așteaptă o zi lungă.

În drum spre "casă", mai facem o oprire la lacul Machuwasi, cel pe care ne-am mai dat o dată cu catamaranul. Am vrea să mai facem o ultimă plimbare, dar plouă fără semne de oprire în curând.



Așteptăm sub un paravan, împreună cu alți trei străini: ghida și doi turiști. Ei își fac curaj să facă plimbarea cu catamaranul, chiar și așa, pe ploaie. Numai că nu ploaia îi împiedică. Unul din turiști e... cum să vă zic... mare. Așa că cei trei nu reușesc să echilibreze catamaranul nicicum; oricum s-ar așeza omul, pluta intră cel puțin 10cm în apă. Într-un final, renunță. E prima dată când îl văd pe Jubenal sincer amuzat. Renunțăm și noi, și plecăm spre casa Carolinei.





Eu sunt îngrijorată de drumul spre Cusco. Gândul că ar trebui să ne întoarcem cu același autobuz lat cât drumul mă înspăimântă. Aflăm de la Jubenal că sunt și microbuze mai mici care fac aceeași cursă, dar mai scumpe și nu pleacă din Salvacion, ci din Pilcopata. Ajunși în Salvacion, noi mergem la un Internet Café care-mi trezește amintiri din clasa a 5-a, în timp ce rămâne să se intereseze Carolina ce opțiuni avem pentru plecare. Convenim să ne ducă Oliver și Jubenal cu motocicletele până în Pilcopata, un drum de o oră, iar de acolo cu un minivan de 12 persoane până la Cusco. De fapt, prind din zbor că pe la mijlocul traseului vom schimba minivan-ul cu un altul. Curse mai scurte, probabil.

Ne luăm la revedere de la Carolina și Edu și pornim, așadar, eu pe motocicleta lui Oliver, iar Cristi cu Jubenal. Bifează și Cristi prima lui căzătură (a mea a fost în urmă cu două episoade), tot fără urmări.

Drumul e același ca la venire, așa că nu scăpăm de furiosul râu Carbon. Numai că de data asta suntem nevoiți să-l trecem pe picioarele proprii, că oricum trecerea cu motocicleta e o provocare și pentru băieți, chiar fără să fie încărcată.

În Pilcopata, ne despărțim și de băieți. Mai avem ceva timp până la plecare, așa că ne luăm fructe și frunze de coca ieftine - pentru rău de altitudine, energie, dar mai ales pentru că-i cool.

La nici o oră de Pilcopata, microbuzul oprește din nou, în Patria. Mai ieșim odată de aici? :) Aici mai stăm vreo oră să schimbe și cauciucurile. La un moment dat mă trezesc singură în mașină (Cristi coborâse să se dezmorțească și l-a luat la vorbă un nene de la birt, ușor afumat), urcă și șoferul, iar mașina se pune în mișcare. Mă gândesc că natural ar fi să-mi fie frică, dar n-am nicio emoție. După zece zile în Peru, chiar m-am învățat cu oamenii locului.

Cum ar spune localnicii (și cum au și spus-o despre noi la dus), somos en buen compania: trei bărbați înalți și bine îmbrăcați, trecuți de 40, o tânără pe care șoferul și-a luat-o convenabil pe scaunul de lângă, partener de discuție, un cuplu soț-soție din Cusco, amândoi pe la 50 ani și alți câțiva. Cu doamna intru în vorbă, căci o văd că nu se simte bine și-i dau o pastilă pentru răul de mișcare. După câteva minute e mai bine, așa că începe să ne răsplătească cu tot ce găsește prin geantă – chipsuri din banane, bombonele, ba chiar se oferă să ne cazeze la ei acasă, în Cusco. Am accepta cu mare plăcere dacă nu am avea deja rezervată cazarea la hostel.

După câteva ore, suntem la mijlocul traseului, unde trebuie să schimbăm microbuzul. O formalitate, îmi zic. Câteva sute de metri de mers pe jos, cu bagajele în spate. Trecem un tunel, ar trebui să trecem și al doilea tunel, dar... surpriză: nu mai e, căci se prăbușise drumul. I didn't see that coming... deși poate ar fi trebuit.

Deci cum era? Keep calm and... WT*?!

Și cum mai era? "Documentare de tipul Drumuri periculoase în America de Sud"... sunt periculoase dacă sunt; dacă nu mai sunt, se fac la loc. Cum? Ca mai jos.

Așadar, aflăm că drumul se prăbușise ieri, pe o lungime de aproape 10m. E venită deja o echipă care lucrează la improvizarea unui nou drum, dar și a unei poteci de traversare. Au încropit deja o cărare, dar deocamdată o folosesc doar muncitorii și inginerul (identificat după cască și vesta reflectorizantă). Mai reușesc totuși să se "strecoare" dintre localnici. Mă minunez de o mătușă care nu numai că aleargă pe potecuța asta firavă (se grăbește că deh... n-ar lăsa-o inginerul dacă ar vedea-o), dar mai are și un copil în spate, într-un pled, și două sarsanale, câte una în fiecare mână.



Așteptăm aproape o oră, dar ne găsim de "lucru". Cristi se tot uită la echipa de băieți care pune dinamită (!) în stâncă să refacă drumul, eu încerc să-mi fac curaj, în timp ce mă tot iscodesc colegii de microbuz dacă mi-e frică. M-au simțit.

Gata, a venit momentul să trecem. Nu suntem primii. Încep să măsor din ochi lățimea drumului, să număr din nou bagajele, care deja îmi par cam multe: două rucsacuri de fiecare; ăla mare parcă-i cam mare, ăla mic parcă-i în plus, mâinile le am libere, dar pentru ce? nu-i ca și cum au tras vreo sfoară dintr-o parte în alta... chiar, oare de ce n-au tras o sfoară dintr-o parte în alta? Cristi mă încurajează din spate și-mi dă sfaturi, dar mie tot mi s-au cam înmuiat genunchii. Mă vede inginerul și trece între noi; deodată rucsacul cel mare e mult mai ușor, mi-l ține el de dedesubt. Ce om! Trecem cu toții fără probleme... ce aventură!





Mai oprim o dată în Paucartambo, de unde cumpărăm pâinici, ca să putem încheia ciclic aventura noastră în junglă.

Detalii practice despre călătoria în Peru găsiți în Ghid practic pentru Peru.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Alte episoade din seria Peru
(1) Drumul
(2) Contraste în Lima
(3) Aventuri în Ayacucho
(4) Wari, Pampa de la Quinua și satul Quinua
(5) Din munți în deșert, de la agonie la extaz
(6) Cusco, o gură de oxigen rarefiat
(7) Spre junglă, pe drumul care dispare de pe hartă
(8) În sfârșit, jungla
[video]
Jungle (wild)life
Happy people in Peru
Machu Picchu în 43″



You Might Also Like

2 comments

  1. Imi place mult cum scrii si descrii totul. Apreciez. Iti propun sa scrii si despre tara noastra frumoasa cu locuri minunate. In cazul in care te hotarasti sa calatoresti iti recomand un site: cazare in Iasi . Mult succes si numai bine!

    ReplyDelete
  2. Multumesc! Despre tara noastra am mai scris si scriu de cate ori o vizitez... chiar cu placere. :)

    ReplyDelete