Toamna în Apuseni, cu bicicleta (ep.2)
Punct terminus – Cabana Vlădeasa

Saturday, December 21, 2013


Septembrie, 2013
Cabana Vlădeasa, Apuseni


Azi începe oficial tura în Apuseni. Oficială era și ieri, în trenul de la București la Cluj, dar azi intră în peisaj, la propriu, Apusenii. Planul inițial era să plecăm de dimineață cu trenul spre Bologa, un sat la vreo 60km vest de Cluj, iar de acolo, pe biciclete până la Cabana Vlădeasa. Mersul trenurilor zice, totuși, că ar fi un tren la 9, ceea ce e prea dimineață, riscăm să ratăm cea mai importantă masă din zi, adică micul dejun la hostel. Nu-l ratăm. Alegem, în schimb, să modificăm puțin traseul și să mergem cu trenul doar până la Huedin.

Mâncăm la hostel în compania unor spanioli, cred eu, care vorbesc în dialect, dar câte un cuvânt spaniol odată la trei fraze îi dă de gol. Nu par dornici de socializare, așa că nici noi nu ne aruncăm. E (prea) dimineață și pentru noi.

După o oprire la market să luăm provizii de drum, ajungem la gară. Surpriză! Nu mai sunt locuri la trenul de Huedin. Mică paranteză: e musai să mergem cu Regio, ca să putem transporta și bicicletele. Până la urmă luăm bilete la un tren de 2 jumate, tot la Huedin. Avem timp să mergem să căutăm o pompă nouă, căci cea veche, luată de la Kaufland din Roman, a cedat. Evident, după un ocol de câțiva km, tot la Kaufland ajungem, magazinul nostru de nădejde pentru pompe de bicicletă.

Întorși la gară, ne urcăm fără peripeții în trenul de Huedin. La un moment dat, intrăm în vorbă cu Nașul care ne dă două vești: una bună și una așa-și-așa. Aia bună-de-tot e că trenul ăsta merge și până la Bologa. Ținând cont că am plecat cam cu întârziere, iar drumu-i lung și ziua scurtă, cel mai bine ar fi să mergem până la Bologa. N-aș mai menționa și casele cu multe turnulețe ce nu-mi mai dau curaj să cobor. Vestea mai puțin bună e că trenul staționează vreo 15-20 minute la Huedin. Chiar și așa, nu ne-am mișca noi mai repede pe biciclete. Așadar, decidem să mergem până la Bologa.

Coborâm. Ne așteaptă 21km distanță și vreun km diferență de nivel până sus, la Cabana Vlădeasa. Avem cazarea asigurată la cabană, rezervată de cu o zi înainte prin telefon.

Traversăm satul, localnicii ne întreabă încotro, se arată ușor îngrijorați la auzul destinației, dar cu atât mai mult ne urează drum bun. E drept că-i aproape ora 5 după-amiază, iar ziua nu-i lungă ca vara, dar dacă apune soarele pe la 7 jumate, tragem speranțe să avem lumină până spre 8 și-un pic. Vremea e perfectă!

Ne mai oprim să fure Cristi un măr de pe marginea drumului, dar creștem ritmul când ne fugărește câte un câine. Înainte de Săcuieu ieșim de pe drumul asfaltat, facem dreapta și dăm imediat într-un drum pietruit. Întâlnim un nene care vine din deal, ne oprim să-l întrebăm detalii despre cum e și, mai ales, care e drumul până la cabană. Primim indicații prețioase, ba chiar aflăm că el însuși a lucrat la facerea drumul ăstuia. Nu puteam nimeri mai bine.

Traseul începe frumos, pantă încă rezonabilă, deja tradiționalul apus peste pădure, dar pe măsură ce înaintăm panta e tot mai abruptă, pietrele tot mai mari și mai greu de evitat, iar rucsacul îl simt din ce în ce mai greu. Nici nu mai zic de bicicleta lui Cristi care are muuulte kg în plus. Cred că am uitat să menționez că duce pe ea cortul și sacii de dormit. Bețele le duc eu.

De la un moment dat nu mai putem continua pe biciclete, mergem pe lângă ele. Începe să se întunece, dar suntem dotați cu lanterne serioase, așa că întunericul nu-i o problemă majoră. Deja drumul nu mai are nicio răscruce, nu mai avem cum să-l greșim. Claxonăm periodic, să fim siguri că nu se apropie vreo jivină. Sunăm la cabană să confirmăm că ajungem, iar ei ne confirmă că deja nu mai sperau.

Ajungem la cabană pe la 9 jumate seara, unde ne întâmpină gălăgios câinele și domnul Potra. Gălăgios e câinele. Moment de sinceră bucurie. Nu ne-a fost nici frig, nici frică, poate nici măcar nu eram epuizați fizic. Dar știți senzația aia de are we there yet?

Domnul Potra ne conduce în camera noastră, o cameră micuță cu două paturi, dar cu multe pături și, mai ales, cu focul făcut în sobă! O minune! (Asta am exclamat și pe viu.) Ne lăsăm lucrurile, parcăm bicicletele în față și urcăm în sala de mese. Gazda ne ispitește cu un ceai cald. Ce ne-am putea dori mai mult? Păi și o ciorbă. Da, mâncăm și ciorbă.

Stăm la povești cu nea Ioan, aflăm despre cabană că a fost construită pe la 1930 și ceva (1935-1937, spun alte surse) și că ei au preluat-o în urmă cu vreo 30 de ani (nu sunt sigură pe numărul ăsta, dar știu sigur că erau mulți). Întrebăm de trasee, pe jos sau cu bicicleta, și pare că avem ceva variante, numai vremea să țină cu noi. Nu, n-am uitat de sumbrele previziuni meteo. Mergem, în fine, la somn. Meritat, aș zice.

Detalii practice

Bologa – Cabana Vlădeasa: 21 km

-   Bologa – (înainte de) Săcuieu: ~9km, drum județean (103H), asfaltat

-   Săcuieu – Cabana Vlădeasa: ~11km, drum județean (103J), pietruit, din ce în ce mai rău spre urcare.

Cazare Cabana Vlădeasa: 50 lei/cameră dublă/noapte.

Detalii traseu

Route 2,395,481 - powered by www.bikemap.net


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Alte episoade din seria Toamna în Apuseni, cu bicicleta
(1) București – Cluj, cu trenul
(3) Pietrele (prea) albe și recordul drumului spre Ic Ponor

You Might Also Like

0 comments